Criza oamenilor buni și lipsa performanței
„Lucrez mai mult decât am făcut-o vreodată și nu știu dacă se mai merită”.
Probabil ți-a trecut de multe ori prin minte aceste gânduri, având în vedere economia de mare viteză din zilele noastre, stresul, presiunea constantă, ritmul alert al schimbărilor, politica, etc. Mulți oameni aflați în poziții de conducere și nu numai, se simt nefericiți la locul de muncă, suferă de burnout și abia așteaptă zilele libere, concediul sau sabaticul.
Oamenii simt că nu pot da mult mai mult, iar performanțele lor suferă.
Unii spun că e doar un job și că nu ar trebui să ne așteptăm să fim împliniți la locul de muncă.
Însă eu cred că e un aspect foarte important pentru motivație. Pentru că implicarea și devotamentul vin atunci când oamenii sunt fericiți și împliniți în locul în care își petrec uneori chiar mai mult timp decât acasă.
Un subiect ce m-a preocupat de-alungul timpului este despre legat de relațiile la locul de muncă și consecințele acestora.
Îmi amintesc cu vreo 8 ani în urmă, după ce am stat 3 ani la un job (primul meu job) și am avut curaj să plec, în anul următor am schimbat 4-5 joburi doar așa ca să văd cum e. Uitându-mă acum în urmă, realizez că atunci când ceva mă nemulțumea preferam să nu spun, de teamă că nu va fi primit bine mesajul meu, așa că adunam și când nu mai puteam, plecam.
Practic mergeam pe premiza: “dacă spun adevărul, o să mai am job mâine?” așa că alegeam să spun și să plec singură ?
Revenind în prezent, fluctuația angajaților pe piața din România crește masiv, la fel și lipsa de oameni buni așa cum se plâng angajatorii.
Din păcate pentru unii, din fericire pentru alții, această criză duce la redefinirea sistemelor și culturilor organizaționale.
Ce înseamnă asta mai exact?
Vechiul sistem în care oamenii erau priviți și tratați ca resurse nu mai dă roade. Acum e nevoie de sisteme în care oamenii din organizații să fie priviți și tratați de la egal la egal, de la om la om.
Cu alte cuvinte este despre a crea un mediu în care oamenii să ajungă la potențialul lor, nu despre a scoate tot ce e mai bun din ei că și cum ai stoarce o lămâie.
Nu e despre a fi primul, despre a pierde sau despre a câștiga
Ci e despre un mediu în care oamenii să se simtă în siguranță și să aibă încredere în primul rând unii în ceilalți.
Așa cum organismul trebuie să aibă un mediu intern echilibrat pentru a se apăra de pericolele externe, la fel și organizațiile, au nevoie de echipe în care conexiunile dintre oameni să fie echilibrate pentru a putea apoi să ajungă la performanță.
Doar când încrederea și cooperarea în echipă crește, echipa își unește forțele și abilitățile iar rezultatele organizației cresc.
Am cunoscut oameni și organizații unde, deși erau și condiții mai neplăcute uneori, oamenii mergeau în continuare cu drag la lucru, liderii erau transparenți atunci când se confruntau cu probleme iar ceilalți se ofereau să ajute pur și simplu fără să li se ceară.
În ultimul deceniu, odată cu apariția generației millennials, au început să apară bonusuri și multiple beneficii pentru angajați. Acesta nu este un lucru rău, doar că e o parte din acel mediu de creștere și dezvoltare de care e nevoie pentru a ajunge la un sistem echilibrat.
Din păcate sunt multe organizații unde oamenii merg pentru că trebuie la joburi, pentru că au rate, copii, au nevoie de bani și cumva tot ce fac o fac din obligație.
Și acum mă întreb: în astfel de condiții cum își poate face loc productivitatea și creativitatea și mai ales angajamentul?
Oare cum putem trece de la comparație și competiție între noi, de la cine e preferatul sau cel mai bun, la a colabora și a atinge obiective împreună, iar atunci când eșuăm să ne asumăm cu toții rezultatul?
În cele din urmă cine e responsabil pentru asta?
Cei care acceptă și se supun sau cei care urmează doar un model pe care îl cunosc?
Părerea mea este că se pune foarte puțin atenția pe soft skills și mai mult pe technic skills, uitând că de fapt oamenii acționează și iau decizii emoțional, că relațiile și prieteniile din mediul de lucru îi motivează sau demotivează iar mai devreme sau mai târziu, atunci când nevoile principale nu le mai sunt îndeplinite, nu se mai implică în ceea ce fac iar în cele din urmă pleacă.
Abilitatea unui grup de oameni să facă lucruri remarcabile se află în relație directă cu gradul de coeziune dintre membrii echipei respective.
Oamenii au nevoie să simtă că ei contribuie și cresc acolo unde lucrează iar ceea ce fac îi împlinește. Au nevoie să simtă că jobul este a doua casă pentru ei.
De asemenea când lucrează în echipă, au rezultate mult mai mari decât atunci când lucrează individual. Când există rezultate obținute împreună automat și relațiile dintre membrii unei echipe sunt mai bune.
Sunt curioasă dacă te-ai confruntat cu una din situațiile de mai sus și care crezi că ar fi soluția pentru că echipele să fie performante și să existe acea coeziune de grup?
Cu drag,
Raluca
P.S: Dacă vrei să lucrezi activ la relațiile cu cei din jurul tău, mai jos am pentru tine un material cu un exercițiu de aproximativ jumătate de oră: “Cercul relațiilor” unde vei afla cum influențezi tu relațiile cu ceilalți și cum te afectează acestea pe tine.
